Gazeta Romaneasca

Gazeta Romaneasca


Cauta



Romani in Italia


A ales cu folos calea strainatatii
30.06.2008

Ramasa vaduva în urma cu patru ani si având doi copii care începusera facultatea, o românca a decis sa aleaga calea strainatatii pentru a-si rezolva problemele financiare, acceptând sa lucreze ca badanta, mai apoi ca si colaborator familiar.

Valeria Turcanu are 47 de ani, este originara din Piatra Neamt si în prezent locuieste la Civitanova Marche, o localitate din provincia Macerata, în apropierea Anconei. În România a lucrat ca vânzatoare dar a fost nevoita sa paraseasca locul de munca datorita decesului sotului. „Am fost o familie deosebit de fericita pâna în momentul în care sotul meu a descoperit ca e bolnav de cancer la colon. De atunci a început calvarul nostru. A fost nevoit sa renunte la serviciu si sa înceapa tratamentul. Din pacate boala a fost necrutatoare si dupa mai putin de un an a decedat lasându-ma cu doi copii, un baiat si o fata.”

Dorind sa nu întrerupa studiile copiilor a gasit varianta de a munci în Italia. „Fata mea era în anul trei la facultatea de management, la stiinte economice la Iasi iar baiatul începuse primul an la facultatea de drept din cadrul unei universitati particulare. Dupa moartea sotului m-am trezit în imposibilitatea financiara de a-i mai putea ajuta. Amândoi copiii au incercat sa-si gaseasca de lucru, macar ocazional dar tot nu faceam fata. Atunci am decis sa îmi gasesc de lucru în strainatate.

A venit în Italia din primavara anului 2005 si în prezent lucreaza ca si colaborator familiar- baby sitter. „Am venit direct la Ancona, la o prietena mai veche care la telefon îmi garantase un loc de munca la o familie de batrâni si care m-ar fi platit cu 900 de euro pe luna si mi-ar fi asigurat casa si masa. Suma propusa era foarte buna pentru mine. Îmi planuisem sa le trimit copiilor 600 de euro si sa închiriem apartamentul nostru din Piatra Neamt. În felul acesta am fi rezolvat toate problemele financiare.”

Nu a gasit totul însa chiar atât de „roz” cum i-a prezentat amica sa. „Am fost acompaniata chiar de a doua zi la familia de batrâni la care trebuia sa lucrez dar am avut câteva surprize neplacute. Batrânii erau foarte bolnavi amândoi si trebuia sa-i supraveghez doar eu. Nu stiam bine limba, nu întelegeam ce-mi explicau copiii batrânilor si în plus am fost anuntata ca salariul de proba era de 500 de euro, dupa care daca eram „brava” as fi primit 700. Eram disperata si a trebuit ca pentru doua luni sa accept serviciul. Am îmbatrânit cu un an în cele doua luni petrecute acolo”

Între timp, Valeria s-a interesat pentru alt loc de munca si de asta data norocul i-a surâs. „ Simteam ca „o iau razna”, mai ales ca eu copiilor le spuneam la telefon ca totul e în regula. Din primul salariu le-am trimit toti banii. Nu vroiam sa afle ca o duc rau. Duminica ma întâlneam cu amica mea si cu alte românce si plângeam întruna. Una dintre ele mi-a spus ca va pleca definitiv în România si pentru 300 de euro îmi vinde locul ei de munca. Nu-mi venea sa cred ca îmi cere bani pentru a ma lasa în locul ei dar conditiile de lucru si salariul pe care îl primea m-a facut sa nu stau mult pe gînduri.”

Noul loc de munca însa a linistit-o pe Valeria si îi da posibilitatea sa-si rezolve problemele financiare. „Am avut noroc de data asta. Am intrat într-o familie de oameni bogati, respectuosi dar care au doua fetite gemene invalide. S-au nascut cu o boala care le-a afectat membrele inferioare si nu sunt autosuficiente. Parintii le duc la tratamente de recuperare iar in timpul cât stau cu ele acasa trebuie sa le urmaresc, sa ma joc cu ele si sa le vorbesc. Mai dau o mâna de ajutor si la curatenie sau în bucatarie dar o fac cu placere pentru ca sunt tratata omeneste. Patronii mei mi-au înteles mai bine ca altii suferinta si motivul pentru care am venit în Italia.”


Întelegerea si respectul pe care l-a gasit la noul loc de munca i-au permis sa-si poata chema copiii în vacanta, în vara anului trecut. „Nu a fost bucurie mai mare pentru mine ca venirea copiilor în Italia. Fata a terminat anul trecut facultatea si mi-a adus adeverinta de absolvire. Am plâns mult, dar de bucurie de data asta. Anul acesta voi merge eu în România pentru ca se casatoreste”

Valeria a obtinut contractul de munca si actele de rezidenta ceea ce i-au permis sa poata apela la serviciile de credite. „În aceasta vara, fata mea se casatoreste si vreau sa nu simta lipsa mea . Vreau sa o ajut si sa nu simta lipsa familiei. Am avut norocul sa cunosc o românca din Ancona care lucreaza la o societate de credite si care m-a ajutat sa obtin un împrumut. Pentru doi ani voi plati o rata destul de mica dar banii împrumutati îmi vor permite sa particip cum trebuie la nunta fiicei mele.”

Gândul de a se întoarce definitiv în România nu a parasit-o însa pe Valeria. „Mai trebuie sa-mi ajut si baiatul si ma pot întoarce acasa. Îmi place Italia dar nu cred ca voi putea trai aici definitiv. În plus, copiilor mei nici nu le trece prin cap sa munceasca aici. Am citit la dumneavoastra în gazeta ca se poate obtine de aici si pensie dupa un numar de ani, deci îmi asigur si viitorul meu.”


Sursa: Andi Radiu


mai multe stiri...