Gazeta Romaneasca

Gazeta Romaneasca


Cauta

Parteneri


Blogul lui Andrei Badin
Blogul lui Dutu
Blogul lui Adjudeanu
P.I.R.
FIRI
IRFI
ActualitateaRomaneasca
Ora Romaniei
Strainatate
Dirobenelu
Oferte Revelion


Stirea zilei


Votul diasporei a fost suspendat
18.07.2008

Pentru autorii legii uninominalului, românii din diaspora fac cât locuitorii din judetul Covasna.


Baremul de reprezentare stabilit de lege pentru cele peste doua milioane de români este aberant: patru deputati si doi senatori. 

Legea nu a rezolvat însa problemele grave cu care se confrunta conationalii de peste granite: prea putine sectii de votare, situate la sute de kilometri unele de altele, unde românii stau la coada ca sa apuce sa voteze.

Cifre care dovedesc aberatia 

12% din cetatenii români sunt plecati în strainatate.

70.000 de cetateni cu drept de vot aflati pe teritoriul României trimit un deputat în parlament.

1,2% din locurile din parlament sunt decise de românii din diaspora.

400.000 de români cu drept de vot aflati peste hotare trimit un deputat în parlament. 



Doar patru deputati si doi senatori reprezinta peste doua milioane de români 

Uninominalul a lasat nerezolvate doua probleme grave: nu se poate vota în strainatate pentru ca nu sunt suficiente sectii, iar când se voteaza nu conteaza. 

Legea votului uninominal stabileste un barem de reprezentare aberant pentru cele peste doua milioane de români din diaspora: patru deputati si doi senatori. Bucurestenii, în numar de 2.070.235 , vor avea 40 de parlamentari (28 de deputati si 12 senatori). 

Presedintele comisiei pentru elaborarea Codului electoral, Mihai Voicu (PNL), a precizat ca s-au luat în consideratie datele legate de prezenta românilor de peste hotare la alegeri. 

„În cel mai mic judet din România, Covasna, vin la vot 80.000-100.000 de cetateni si acestia vor avea patru deputati si doi senatori. În diaspora, niciodata nu au votat mai mult de 55.000 de români", a argumentat Voicu. Acesta încearca sa justifice limitarea votului diasporei prin cei care participa, si nu prin cei care sunt reprezentati în parlament, adica toti cetatenii României. 

Cei sase parlamentari de Covasna vor reprezenta circa 200.000 de cetateni. Comparativ, peste doua milioane de români de peste granite vor fi reprezentati tot de patru deputati si doi senatori. 

Colegiile, împartite pe continente 

Comisia nu a putut trece la delimitarea colegiilor pentru diaspora din cauza intereselor politice majore. Presedintele comisiei a invocat nevoia implicarii în proces a unor foruri mai înalte, precum Ministerul Afacerilor Externe sau chiar guvernul. Potrivit lui Mihai Voicu, decuparea colegiilor s-ar putea face respectând împartirea pe continente. „Spre exemplu, cele doua Americi ar putea fi grupate într-un colegiu, Europa ar putea avea doua si asa mai departe. Însa nu îmi e deloc clar cum am putea face acest lucru", a spus deputatul PNL. 

Senator de America si restul lumii 

Toate partidele vor propune candidati la cele 6 posturi de parlamentari pentru românii de peste granite. În PDL, cel mai vehiculat nume pentru deputatul în colegiul spaniol este William Brânza. El sta de trei ani în Spania, finanteaza din buzunarele proprii trei cabinete în Madrid, Castellon si Malaga. 

Brânza crede ca 6 parlamentari sunt prea putini. "Numai în Spania, traiesc 780.000 de români. Spania si Italia ar fi trebuit sa aiba fiecare minimum patru deputati si un senator", spune el. Brânza crede ca delimitarea colegiilor este absurda: "Ar trebui sa avem un deputat de Spania, un deputat de Italia, un deputat pentru restul Europei, inclusiv Germania si Franta, si un deputat de America, Japonia si Canada. 

Un senator ar trebui sa se ocupe de Spania, Italia si restul Europei, iar cel de-al doilea, de America, Canada si restul lumii". „Cum se va ocupa un singur om de 600.000 de oameni, cifra oficiala a românilor din Italia?", se întreaba William Brânza. 

Circumscriptii imposibil de parcurs 

Distantele între românii raspânditi într-un colegiu pe mai multe continente sunt, evident, imposibil de parcurs. "Nu stim cu siguranta nici câti români sunt în America. 

Din câte stiu, sunt 5.000 de români în New York, 1.000 în Michigan, 10.000 în Atlanta si, iarasi, exista o comunitate mare de români împartita în Vancouver si Quebec", spune Brânza, care observa ca în afara alcatuirii unui recensamânt, senatorul de America si restul lumii ar trebui sa se deplaseze între cei pe care îi reprezinta si eventual sa ajunga din când în când si pâna în Japonia. 

El crede ca este nevoie un statut al parlamentarului român în strainatate, deoarece cheltuielile într-o circumscriptie de afara sunt foarte mari . 

Ar trebui sa avem un deputat de Spania, unul de Italia, unul pentru restul Europei, inclusiv Germania si Franta, si un deputat de America, Japonia si Canada
William Brânza,
deputat 

Cum se voteaza în Occident 

Franta – Francezii din strainatate voteaza prin doua proceduri. Prin procura sau direct la ambasada, dar numai în cazul alegerilor prezidentiale, europene sau referendumuri. 

Marea Britanie – Rezidentii din afara teritoriilor britanice au dreptul sa desemneze pe altcineva sa voteze în locul lor (sistemul "proxy"), sau sa îsi exercite dreptul de vot prin posta. 

Germania – Cetatenii germani din strainatate pot vota prin posta sau prin procura. 

SUA – Americani care locuiesc în strainatate si doresc sa voteze se pot înregistra on-line la Programul de Asistenta 

Federala a Votului si primesc un carnet de alegator, cu care îsi pot exercita dreptul de vot în ziua 
alegerilor. 

Cristian Pârvulescu 
Peste doua milioane de români înghesuiti în 100 de sectii de vot 


Românii din diaspora nu au avut niciodata conditii în care sa îsi poata exercita dreptul constitutional de a vota. 
Sectiile de votare sunt prea putine, aproximativ 100 pentru toti românii de peste hotare, în conditiile în care doar în Spania si Italia sunt prezenti peste 1.600.000 de români (un milion în Spania si 600.000 în Italia). În plus, sectiile, organizate în consulate sau ambasade, sunt foarte departe de cetatenii români, uneori la distante de sute de kilometri. 

Lipsa unui sistem de vot electronic sau prin corespondenta face ca prezentele la vot sa fie foarte mici, însa partidele nu sunt de acord sa implementeze un sistem care sa încurajeze participarea la vot. 

Pârvulescu: „Cifra este rezonabila" 

Patru mandate de deputati si doua de senator reprezinta o cifra rezonabila pentru reprezentarea românilor din diaspora în conditiile în care la referendumul din 2007 participarea acestora la vot a fost de aproape 80.000, sustine Cristian Pârvulescu, unul dintre initiatorii uninominalului. 

"Pentru românii din strainatate, participarea la astfel de alegeri e un lux. Presupune costuri foarte mari, de vreme ce nu pot vota decât la ambasade si consulate. Când se vor asigura si alte conditii, precum votul electronic sau prin corespondenta, atunci vom putea rediscuta toata situatia de reprezentare", a explicat Pârvulescu. Întrebat de ce nu se asigura asemenea facilitati Pârvulescu a aratat spre factorii politici. 

„Noi am propus în cadrul negocierilor introducerea votului prin corespondenta sau, experimental, al celui electronic. Nu am obtinut nimic de la partidele politice. Au invocat insecuritatea unor asemenea modalitati de vot", a precizat analistul. 

Ministerul de Externe, precaut 

MAE asteapta hotarârea de guvern privind colegiile pentru organizarea alegerilor parlamentare, în sistem uninominal, dupa cum declara purtatorul de cuvânt al Externelor, Cosmin Boiangiu. În principiu, se va vota în aceleasi sectii de votare, folosite si la precedentele scrutine, adica la sediile consulatelor si ambasadelor. 

Purtatorul de cuvânt nu a comentat decuparea colegiilor pe mapamond. El a precizat ca, la trimiterea buletinelor de vot, MAE ia în calcul datele despre cum au votat românii în alegerile anterioare.

Sursa: www.adevarul.ro


mai multe stiri...