Gazeta Romaneasca

Gazeta Romaneasca

Blog




Cauta

Parteneri


Andi Radiu
Cristi Gaita
Cornel Toma
Andrei Badin
Marius Lupu - Grapheina
Costel Adjudeanu
P.I.R.
FIRI
IRFI
L.R.I.
Ora Romaniei
Cazare pensiuni


Candidatii din Italia


Nu mai vrem sa fim denumiti capsunari! Vrem drept de munca
22.10.2008

Prapastia care se creeaza pe zi ce trece între guvernantii de la Bucuresti si Diaspora este datorata în parte si perceptiei pe care o au politicienii si ziaristii români despre conationalii lor care au ales sa traiasca si sa munceasca în strainatate: “capsunarii se întorc în august în tara pentru vacanta…”, “capsunarii contribuie cu x milioane de euro la bugetul de stat”, “capsunarii îsi cumpara masini noi…”. 

Aceasta perceptie s-a rasfrânt direct în comunitatile de români din diaspora, efectul fiind neîncrederea în institutiile Statului Român. 

Românii din strainatate sunt oameni de afaceri, studenti, personal medical, angajati în sistemul administrativ, cercetatori, constructori, angajatii subordonati, lucratori agricoli sau artisti - românii exista la toate nivelurile în toate domeniile. Peste 2% din populatia activa a României a emigrat în cautarea unei vieti mai bune în UE, dar poarta acasa peste 5,3 miliarde de euro anual, adica 5% din PIB-ul national.

O problema cu care se confrunta românii care muncesc în Uniunea Europeana este dreptul la munca, o restrictie aplicata de catre anumite tari europene ca si clauza de salvgardare (Belgia, Olanda, Marea Britanie, Irlanda etc.). Acest detaliu atât de disputat în cadrul comunitatilor de români, dar departe de preocuparile politicienilor de la Bucuresti, complica mult viata neo-cetatenilor comunitari.

Dupa cum declara Nikolaus van der Pas (director general în Directia Generala pentru Ocuparea Fortei de Munca în UE), în ajunul intrarii României în Uniunea Europeana în septembrie 2006, “aplicarea restrictiilor pe piata muncii nu înseamna a fi membri de mâna a doua sau a treia, ci exista masuri de precautie în tratatul de aderare pe care tarile au dreptul sa le introduca. Fara acele clauze tratatele de aderare nu ar fi fost acceptate de catre statele membre. Dar aceasta masura trebuie facuta în mod justificat, si nu incorect.”

În practica, toate membrele UE, imediat dupa aderare întâmpina problema limitarii pe piata muncii, pentru o perioada de la 2 la 7 ani. S-a întâmplat si pentru Spania, spre exemplu. Aceasta masura de restrictie exista în tratate în primul rând pentru prevenirea dumpingului social, adica pentru a evita ca lucratorii din tarile cu un grad scazut de dezvoltare sa accepte conditii de munca si viata inferioare minimelor garantate de legea din tara de emigrare.

În cazul românilor care se afla deja pe teritoriile tarilor UE tocmai masura de limitare a dreptului la munca este problema care deseori îi obliga sa accepte munca la negru, munca prost platita sau nerespectarea legilor locale. 

Pentru a contrasta restrictia dreptului la munca, în Marea Britanie românii au initiat în data de 2 septembire 2008 petitia “Românii în UK-cetateni egali ai Uniunii Europene”, o exceptionala campanie de strângere de semnaturi care a durat pâna la 15 octombrie 2008. Pâna în prezent petitia a fost semnata de aproximativ 4257 de persoane din Europa, dar si din România, Canada, Noua Zeelanda, Quatar etc. Acum doua zile initiatorii acestei campanii au depus petitia la domiciliul premierului britanic în speranta ca aceasta va ajuta la ridicarea restrictiilor aplicate românilor.

În anul 2007, circa 22 500 de români au obtinut drept de munca în Marea Britanie (10265 ca activitati independente, 3000 reîntregiri familiale, 2800 munca subordonata, 2000 lucratori agricoli, 2000 studenti, 95 înalt calificati). 

Aceeasi problema exista si pentru românii din Irlanda, unde se preconizeaza ca ar trai în jur de 70000 de cetateni români. În Belgia sunt 40 000. 

Unul din semnalele pozitive al organizarii teritoriale a românilor din strainatate sunt asociatiile de voluntariat, ziarele diasporei si portalurile internet care, prin intermediul forumurilor, schimba sfaturi legale. Dar nu este suficient pentru a da mereu amploare vocii românilor la nivel european. Pe lânga solidarizarea tuturor românilor de pretutindeni, este nevoie de o sistematizare a acestor forme de organizare si printr-un impuls concret al Statului Român, care trebuie sa demonstreze diasporei ca nu e doar o vaca de muls care este pieptanata înainte de campania electorala. 

În perspectiva alegerii mele ca reprezentant al diasporei în functia de senator în Parlamentul României, sustin propunerea deja lansata de creare a unor birouri de consiliere legala si asisteta sociala gratuite acolo unde numarul românilor este mare. 

Statul român trebuie sa fie prezent pe teritoriile unde românii nu au drept de munca, deoarece informarea si consilierea sunt mijloace eficiente pentru a face cunoscute drepturile de cetatean al Uniunii Europene. Acest lucru va ajuta la ridicarea asteptarilor românilor aflati pe teritoriile tarilor UE, iar astfel se va putea combate exploatarea lucratorilor care nu au acte în regula, consolidând respectarea legilor si dreptului muncii. 

Românii din diaspora constituie o forta incredibila. Acum a venit momentul ca aceasta forta sa devina vizibila în politica de la Bucuresti. Tarilor europene care ne limiteaza înca accesul pe piata muncii le vom demonstra ca, pentru cei care si-au deschis portile, forta de munca româneasca a fost o experienta pozitiva care a dus la cresterea economica, iar ca românii nu sunt cetateni europeni de mâna a doua.



Marian Mocanu
Candidat din partea PSD la Senatul României

mai multe stiri...