Gazeta Romaneasca

Gazeta Romaneasca


Cauta

Sondaj

Mai reprezinta Italia o alternativa de emigrare a romanilor?
 


Jurnal de Turist


O calatorie de vis. Coasta amalfitana –La costiera (intre Napoli si Amalfi)
09.03.2009

Numai cine are norocul sa i se implineasca un vis poate crede in minuni.

Am avut fericirea sa visitez Pompei in 1990,dar auzind in 2007 povestita o calatorie la Pompei, m-am gindit ce frumos ar fi sa-l mai vad o data. In toate calatoriile mi-am lasat cite ceva de vazut, in speranta unei ulterioare vizite. Si IATA ca in 6 mai 2008, intr-o marti, aterizez la Napoli aeroportul Capodichino si in drum spre Sorrento, ne oprim la
Pompei (e spre ora 16,30) si mai avem doua ore pina la apusul soarelui. E pace, nu sint multi turisti… speriati de scandalul gunoaielor, de globalizare , de criza… Dupa 18 ani, Pompeiul e la fel de bine intretinut ca parc arheologic. La fata locului e o curatenie luna: Nici o hirtie ,nici un muc de tigara,nici o frunza. Este o liniste de torent inghetat de lava prelingindu-se lent spre mare peste secole, dar aerul e curat fara cenusa.
Impresia mea acum nu mai e la fel de puternica ca prima oara, dar oricum este un loc unic. Casa Faunului cu mica statuie in mijlocul elesteului, ce frumos ar fi daca toti am avea o mica gradina interioara. Casa “Cave canem”, unde latra fara voce dintr-un mozaic un ciine prietenos la intrare: are o mica bucatarie functionala si intr-un colt este si WC din piatra. In fond cele doua functii umane se completeaza una cu alta. Ne plimbam pe strazile orasului adormit: mori de piatra, brutaria, mica locanda, baile publice, gradina botanica, lupanarul. Evident, fiind facuta o vizita rapida si de data aceasta, un reusesc sa vad nici acum. La villa dei misteri. Nu ma supar: ramine pentru data viitoare…
Am plecat spre Sorrento: Cazare la hotelul La pace 5 stele, (in afara orasului, pe colina, dar cu superba panorama spre golf). Cina e in central orasului, in restaurantul Muzeul Caruso (nu e o casa prin care a trecut tenorul, e doar iubirea proprietarului pentru el). Menu: Scampi fritti(raci), parmiggiana di pesce e melanzane (peste si vinete pane), ravioli cu mozzarella con un Piccolo granchio per decorare, involtini di vitello con salsa di pomodori abbondante e densa, patate al forno con rosmarino, dessert :delicia di limone, Caffe, vino. Dupa cina mergem la teatrul Tasso unde e o reprezentatie de tarantelle e canzonette-frumos. Mi-aduc aminte cind mergeam cu turistii la Rapsodia romana…


7 mai 2008 plimbare in Sorrento
Plecam din cartierul Sant`Agnello spre colina, jos spre golf: piata principala,panorama. Vizita la Muzeului artei “intarsiei “ lemnului –marchetaria a fost inventata aici prin secolul 17, vizita pe strada comerciala: intr-un colt de strada o superba loja (unde e in prezent un club al pensionarilor) care s-a nascut ca un loc de odihna a oamenilor in virsta, respectabili. La mijlocul strazii ne oprim intr-un magazin care e o “fabrica” antica de facut limoncellosi sintem inviati la o prezentare a misterului fabricatiei acestui lichior racoritor. Tot aici se fac artizanal si bomboane cu crema de lamiie.
Dejunul e pe plaja Marina Grande la restaurantul ZI `Ntonio. Menu: insalata di calamari, mezze maniche (pasta), orata con insalata mista, dolce con fragoline di bosco, caffe macchiato, vino bianco Saraceno,Acqua Panna.
In partea colinara Monti Lattari vizitam o ferma de portocale, lamii, unde asistam la procesal de fabricatie al mozzarellei.

Mergem in Vico Equense si vizitam hoteluri,in cartierul Seiano unde avea o vila si Cicero
Hotelurile sint amplasate pe coasta abrupta in maniera geniala:perfectiunea o atinge o piscina care are latura spre mare fara nici o bordura si-ti da impresia ca ti-ai putea continua inotul direct in largul Marii Mediterane. Mai are si o stauie a lui Pulcinella imbracat in alb chiar pe latura dinspre mare a piscinei, iar pe fundul piscinei e scris un catren in dialect napolitan “Era di maggio…” Cina e la o osterie simpla, la munte, 700m altitudine Torreferano.

8 mai 2008
Dimineata vizitam hoteluri, dar la atita noroc in viata sa vezi raiul pe pamint:mai vizitezi si camere de hotel.
Dejunul e la o ferma viniviticola-un agroturismo in colina. A pastrat vechiul teasc de strivit strugurii, dar si-a cumparat si cele mai moderne instalatii de prepart vinul. Masa cu mozzarella, piine de casa ( un vas din ceramica “sponsapane” in care se pune apa si apoi se acopera cu un capac cu gauri: umezesti piinea veche –piinea dupa ce e coapta se pastreaza multe zile- si apoi o las isa se scurga)-asa faceau pastorii. Paste cu sos gatit in casa. Sunca afumata, friptura, salata, ca la tara.
Dupa masa plecam spre Amalfi-unde chiar azi e sarbatoarea orasului: se implinesc 800 de ani de cind au fost aduse moastele Sf.Andrei de la Constantinopole. Sf.Andrei e patronal orasului si domul ii este dedicat. Vizitam un muzeu al unei foste mori de hirtie-interesant. Domul nu pot sa-l vizitez in interior pentru ca sint asteptate oficialitatile. Nu e nimic, voi mai veni eu pe aici, mai ales ca trebuie vazut si superbul Chiostro del paradiso. Pe mare se da o reprezentatie un vas amiral care aduce din nou moastele sf.Andrei (pentru comemorare). Urmeaza parada, fanfara. Pe insertat incep focurile de artificii, peste mare, un spectacol magnific. Nici daca imi planificam calatoria un nimeream asa bine.
Sint cazata la hotel Luna Convento(4 stele) o fosta manastire franciscana din 1222. In 1821, manastirea a fost inchisa si palatul a fost cumparat de de o familie nobila care l-a transformat in hotel. Frumusetea e ca aici au stat Ibsen si Wagner. Se afla construita in stinca si are o panorama magnifica asupra golfului Amalfi (de la fereastra pot vedea portul si focurile de artificii). Camerele sint diferite ca dimensiuni, dar este o superba gradina interna (fostul chiostro al manastirii), si restaurantul are o mica terasa cu panorama unde se serveste micul dejun; de atita frumusete poti sa mori (sau mai bine sa lesini, sau mai bine sa ti se taie respiratia- aaaaaaaaaaaaaaaam inteles ce inseamna sindromul Stendhal.

9 mai 2008
Mic dejun pe micul balcon suspendat peste golf. Vizitam Minori, Maiori si mai cu seama Ravello- un orasel superb cu vile celebre ca vila Rufolo unde a locuit Wagner si unde acum se organizeaza un festival de muzica clasica
anual in august. In Ravello sint puse indicatoare pe care scrie ca trebuie pastrata linistea si efectiv locuitorii te indeamna sa faci acest lucru. Vizitam villa Rufolo si gradinile, vila Cimbrone, vila La Rondinaia (in curs de restaurare –care a apartinut cu Gore Vidal).

Proprietarul actual tunde iarba in gradina altei vile pe care o inchiriaza pentru banchete nuptiale. Gradina de zarzavat are niste ronduri straturi perfect aliniate: legume, verdeturi, mirodenii cresc si ele intr-o armonie desavirsita de forme si culori. Cina o servim in gradina cu panorama a vilei Maria. Totul este perfect, e liniste si senin. Miine dimineata ma voi intoarce acasa, dar in memorie imi va ramane pe vecie acest apus pe mare.
Viorica Ionescu

Sursa: http://travel.blog.cotidianul.ro/


mai multe stiri...