Editorial

Multi, foarte multi conationali ar fi contribuit la ajutorarea sinistratilor români de la L’Aquila, dar habar n-au cui sa trimita banii, hainele sau cutiile de fasole pe care ar fi dorit sa le doneze. Multi din zona unde locuiesc au întrebat si la magazinele românesti si la biroul de servicii al sotiei, cum pot ajuta românii de la L’Aquila… Raspunsul meu a fost pentru majoritatea, ca exista conturi deschise, la televiziuni, biserici sau tot felul de institutii italiene…dar numai italiene, pentru ca românii n-au organizat nimic. Dar românul nu are chef sa dea nici macar un cent daca stie ca banii nu ajung la conationalii lui…asta din diferite motive, pe care nu vreau sa le dezvolt acum. Am citit pe forum ca ambasada a creat o celula de criza, care sa contribuie la ajutorarea sinistratilor români. Din nou sunt neglijate punctele comerciale românesti, prezente în absolut toate regiunile si chiar provinciile italiene, puncte care ar fi o sursa perfecta si foarte eficienta de adunare de fonduri sau de transmitere a informatiilor…si m-am mai referit pe acest blog la acest aspect…ce Dumnezeu, e chiar asa de greu sa individualizezi bisericile, magazinele, restaurantele, agentiile de turism, financiare sau imobiliare românesti si sa le coordonezi în astfel de momente?…chiar nu vrea nimeni sa stabileasca o astfel de “cooperativa” în care s-ar baga majoritatea românilor cu activitati comerciale?…pe bune ca ma apuca dracii când vad atâta delasare si “menefreghism” din partea oficialilor români din Italia. Mai nou, functionari de la ambasada au intrat în tot felul de bârfe pe forumuri de rahat, doi consuli (de la Milano si Torino) sunt sau au fost recent subiecte de scandal în presa româneasca, iar ca ultima actiune, saptamâna trecuta, ambasadorul Rusu (foto) a întrunit consulii onorifici pentru a-i îndemna, cu mare jena, si aproape în disperare de cauza, sa faca totusi ceva pentru a-si justifica locul si functiile…diplomatia româneasca din Italia e la pamânt, nu cred ca ar putea cineva sa ma contrazica, pentru ca nu face nimic deosebit nici când totul e calm, nici în momentele de criza…ce sa mai spunem de asociationismul românesc (iar aici ma asociez prietenului Cristian Gaita de la “Adevarul”, care pe blogul sau a dezvoltat acest aspect)? Eu sunt de acord ca nu sunt bani, dar asta se poate rezolva daca ar fi putina organizare iar diplomatia româneasca din Italia si-ar pune sufletul ( da, sufletul!) în astfel de situatii…cu siguranta careva îmi va scrie în comentarii ca diplomatii au alta treaba…hai s-o lasam balta atunci…suntem o comunitate slaba si dezorganizata, asta-i adevarul. Suntem însa specialisti în liste negre, acolo unde participarea e plina de entuziasm colorat!

P.S. cu emotie, anunt pe cei care nu stiu, ca vor mai fi înfiintate cât de curând doua consulate: la Trieste si Siena!…Auguri !

…si ca sa întaresc imaginea despre calitatea diplomatiei românesti din Italia, va delectez  aici cu o doamna agramata si incoerenta rau de tot, care mai e si mare consul…no comment!!!

Andi Radiu