Romani in Italia

Initial a vrut sa ajunga în Canada la sora si cumnatul sau, dar în final a ajuns în Italia, trecând prin momente neplacute în Ungaria si Austria. Sorin Paraschiv nu regreta însa alegerea sortii. A ajuns si în Canada pâna la urma, dar ca turist. Nu ar da Italia pentru nicio alta tara. 

Sorin Paraschiv, 49 de ani, originar din Suceava, a ajuns în Italia dupa multe peripetii. În anul 1992 s-a decis sa plece în Canada la sora sa, stabilita de putin timp si ea acolo, dar care i-a povestit despre o "alta lume". "Sora mea a plecat la sfârsitul anului 1990 în Canada, obtinând drept de emigrare datorita faptului ca sotul ei lucrase în Africa, cu o companie franco canadiana si a obtinut prelungirea contractului în Canada. Fiind foarte buni vorbitori de franceza si având un trecut în cadrul unei firme canadiene, chiar daca era în afara tarii, a obtinut repede viza. Ajunsa acolo a fost foarte încântata de posibilitatile si conditiile de trai. Dupa ce mi-a povestit si mie, m-am hotarât sa fac orice e posibil sa pot pleca si eu." Varianta obtinerii vizei era dificila si nesigura si a apelat la metodele mai "ocolitoare". Cineva l-a informat ca daca ar avea pasaport maghiar, ar putea ajunge în Canada ca turist pentru 3 luni. Odata ajuns acolo, arunca documentele false si ramânea în Canada. "Pentru a ajunge la sora mea m-am gândit sa apelez la o metoda ilegala. Urma sa ajung în Ungaria, iar acolo mi se punea la dispozitie un pasaport maghiar care îmi dadea dreptul la acea vreme sa plec ca turist, fara viza, în Canada. Am pornit la drum, dar cel care trebuia sa-mi procure actele nu s-a facut vazut. Noroc ca nu am platit decât o mica suma înainte de a pleca din tara. Restul de bani, circa 6000 de marci germane, îi aveam la mine." 

Zoo Budapesta 

La Budapesta, cineva i-a spus ca la gradina zoologica lucreaza un român care l-ar putea ajuta cu acte sau sa-i dea sfaturi utile. "În Budapesta am stat doua zile la hotel, pâna am dat de un român care m-a sfatuit sa-l caut pe un anume Doru, care lucra la gradina zoologica si care, contra unei sume de bani, te punea la curent cu toate metodele de a ajunge în diferite tari. L-am cautat, l-am gasit dar acesta mi-a spus ca nu ma poate ajuta decât sa ajung cu un camion la Viena. De-acolo trebuia sa ma descurc singur. Am acceptat pentru ca era singura veriga dintr-un lant care m-ar fi dus la sora mea. Am platit 1000 de marci si am fost pus într-un camion, printre paleti cu confectiuni de paste fainoase. Parca era un semn ca voi ajunge în Italia" Dupa alte doua zile de calatorie, înghesuit si flamând, a fost "descarcat" la Viena, unde nu cunostea pe nimeni. "Am ajuns la Viena, dar eram îngrozit ca nu cunosteam pe nimeni si nici limba n-o stiam. Am telefonat în tara si am obtinut numarul de telefon al unui sucevean de-al meu care lucra la Viena de ceva timp. L-am gasit si m-a dus la el acasa, unde mai locuiau vreo paisprezece români, toti muncitori în constructii. M-au luat si pe mine cu ei si pentru aproape doua luni am lucrat, pentru bani frumosi cei drept, la constructia unei case. Eram chiar hotarât sa ma stabilesc în Austria, începusem sa prind gustul banilor si sa-mi iau gândul de la Canada. Totul pâna într-o zi, când au fost retinuti sese dintre colegi, pentru ca au facut scandal într-un bar. Cum ne asteptam de la o clipa la alta sa fim saltati si restul, am decis cu alti doi români sa plecam. Unul dintre ei avea rude în Italia si asa ne-am gândit sa ajungem la Brescia." 

Acasa, la Brescia 

Pentru a ajunge în Italia au trebuit sa apeleze din nou la camioane. L-a sunat pe amicul român din Budapesta si acesta i-a pus în legatura cu altii. Era o adevarata retea organizata pentru treceri ilegale de frontiera. Nu aveam niciunul nicio solutie. Aveam eu numarul de telefon al celui din Budapesta. El m-a pus în legatura cu alte doua persoane, care pe rând ne-a trecut cu camioane în Italia. În apropierea Vamii ne asteptau cu masina rudele unuia dintre colegii din Viena. Si asa, la începutul verii anului 1993, dupa opt luni de peripetii si aventuri, am ajuns la Brescia, unde m-am si stabilit, m-am casatorit si am si doi copii. M-am obisnuit atât de mult în aceasta tara încât nu as mai pleca în alta parte. Am fost acum trei ani si în Canada, doar cu sotia, dar în vizita la sora mea. Nu o vazusem de 15 ani. "

Andi Radiu 

Gazeta Romaneasca